Deleanu

News Events Publication

 Recent Dna Av Nicoleta Grigorescu a publicat articolul "Avalanşa dosarelor creează impresia periculoasă că DNA lucrează în salturi" in ziarul Bursa

Recent Dna Av Nicoleta Grigorescu a publicat articolul "Avalanşa dosarelor creează impresia periculoasă că DNA lucrează în salturi" in ziarul Bursa

18/11/2014

     *  "Procurorul şi poliţistul pot să ia măsuri de cercetare penală fără ştirea unei persoane"
     *  "Înalta Curte poate să clarifice unele neclarităţi ale legii penale sau de procedură penală"
         Implementarea noului Cod Penal prezintă anumite sincope, dar există speranţa deblocării prin crearea, din mers, a unor practici şi uzanţe şi prin modificări legislative, ne-a declarat, într-un interviu, doamna Nicoleta Grigorescu, avocat partener în cadrul SCA Deleanu Vasile, coordonatorul departamentului de afaceri judiciare de drept penal. Domnia sa ne-a dat exemple cu mai multe "bâlbe" ale noii legi şi apreciază că există posibilitatea ca Înalta Curte să limpezească aplicarea unor aspecte care ţin de interpretarea legii penale sau de procedură penală.
       Nicoleta Grigorescu ne-a mai spus că avalanşa de dosare deschise de DNA în ultima perioadă creează impresia periculoasă că instituţia lucrează în salturi, avocatul apreciind că lupta anticorupţie trebuie să fie continuă. Doamna avocat Grigorescu susţine că, dacă dosarele DNA sunt bine făcute, atunci acestea pot fi judecate rapid de către instanţe întrucât, în condiţiile noului Cod, avocaţii apărării nu prea mai pot să tragă inutil de timp şi să obţină tot felul de amânări.

 
     Reporter: Cum merge implementarea noului Cod Penal?
     Nicoleta Grigorescu: Implementarea prezintă anumite sincope, dar există speranţa deblocării prin crearea, din mers, a unor practici şi uzanţe de natură să elimine din blocaje, precum şi prin modificări legislative.
     Există nişte texte de lege în codul de procedură penală care sunt inadvertente unul faţă de celălalt, instituţii care se opun pur şi simplu celerităţii urmăririi penale.
     De exemplu, conform noului cod de procedură penală, în urma unei sesizări, după câteva verificări se începe urmărirea penală in rem (cu privire la existenţa faptei). Urmează ca procurorul sau poliţistul, după caz, să facă verificări dacă există fapta, în ce împrejurări s-a produs, şi dacă ancheta conduce spre anumiţi făptuitori pe care trebuie să îi identifice. După aceea, se continuă urmărirea penală in personam (pe o anumită persoană) când sunt indicii că fapta există şi a fost săvârşită de un anumit individ.
     Această situaţie există în puţine cazuri. În general, de la bun început, din momentul sesizării, cunoşti persoana care a săvârşit fapta, dar nu poţi să începi urmărirea penală pe persoana respectivă pentru că trebuie să începi urmărirea penală in rem. Şi aici intervine inadvertenţa: poliţistul poate începe urmărirea penală in rem, dar nu poate să continue urmărirea penală in personam şi trebuie să vină procurorul pentru continuarea urmăririi penale pe persoană. Altminteri, poliţistul nu poate, chiar dacă cunoaşte făptuitorul (în infracţiunile flagrante îi reţin de pe stradă pe făptuitori), să îl audieze, pentru că acesta nu are nicio calitate până când nu se începe urmărirea penală in personam de către procuror.
     Reporter: Deci, procurorii sunt sufocaţi de proceduri birocratice?
     Nicoleta Grigorescu: Nu numai că sunt sufocaţi, dar există şi riscul unor plângeri la CEDO. Cel care a făcut asemenea dispoziţii în noul cod este clar că nu a fost un practician.
     La infracţiunile flagrante, poliţistul de pază şi ordine poate ridica de pe stradă, noaptea, un individ care sparge o maşină sau o locuinţă. El îl duce pe infractor la secţia de poliţie, îl predă cu proces-verbal şi îl lasă acolo pentru că nu are calitatea să facă niciun fel de anchetă. Omul stă acolo până dimineaţa sau până vine un alt ofiţer de cercetări penale care să înceapă urmărirea penală in rem pe faptă, dar tot nu poate să îl audieze pentru că persoana respectivă nu are nicio calitate în noul cod devenind suspect abia în momentul în care se continuă urmărirea penală in personam.
     Orele pe care individul le petrece la secţie până vine procurorul să continue urmărirea penală, ca să poată să îl audieze şi să îi cheme avocat, pot fi foarte multe şi există riscul ca acesta să facă reclamaţie la CEDO pentru că a fost reţinut fără niciun fel de temei. Şi totul din cauza acestei bâlbe a legii, care dă posibilitatea poliţistului să înceapă urmărirea penală in rem, dar nu şi să o continue mai departe şi să facă audieri.
     Gândiţi-vă că acelaşi poliţist, care are dreptul să înceapă urmărirea pe faptă şi nu are dreptul să continue urmărirea pe persoană, poate să facă o reţinere de 24 de ore. Prevederea aceasta din noul Cod Penal îi dă poliţistului un drept mai mare, respectiv să limiteze libertatea cuiva pentru 24 de ore, dar nu îi conferă dreptul să continue urmărirea penală in personam ca să facă audierile şi actele procedurale normale. Această situaţie pe care v-am dat-o ca exemplu este la ordinea zilei, adică în fiecare dosar.
     Reporter: Cu alte cuvinte, birocraţia inutilă întârzie instrumentarea şi judecarea cazurilor?
     Nicoleta Grigorescu: Da, dar nu este vorba atât de birocraţie, cât mai ales despre o viziune greşită a legiuitorului asupra modului concret în care ar trebui să se desfăşoare ancheta penală în aceste momente. Prin urmare, dacă poliţistul care a început urmărirea penală in rem ar fi avut posibilitatea legală să o şi continue in personam, cu confirmarea sau infirmarea ulterioară a procurorului, atunci instrucţia penală ar fi decurs în mod coerent.
     Mai sunt şi alte exemple de "bâlbe" din noul Cod de procedură penală. Tot cu titlu de exemplu, la un alineat, textul legii arată posibilitatea strămutării unui dosar în intervalul în care a ajuns la nivelul Camerei preliminare, iar în alineatul următor precizează că nu se poate. Aşa că judecătorul investit de la Înalta Curte hotărăşte după cum doreşte.
     O altă inadvertenţă priveşte modul în care poate fi recuzat procurorul de instanţă. Textul de lege este atât de confuz redactat, încât judecătorii vor alege, în mod arbitrar, între mai multe posibilităţi.
     Rolul procedurii penale este să configureze o cale limpede. Nu se interpretează normele de procedură. Acestea trebuie să fie prescrise. Numai normele de drept substanţial se interpretează, dar normele de procedură sunt un culoar pe care mergi şi nu te abaţi de la el.
     Vă mai dau un exemplu. Înainte, în vechea procedură penală, urmărirea penală era o fază de acte preliminarii, acte de cercetare care se făceau în ideea verificării sesizărilor, plângerilor, denunţurilor. Apoi, după aceste verificări, se începea urmărirea penală, fie de poliţist sau procuror, fix pe persoana respectivă, care a comis infracţiunea.
     Acum, orice plângere sau denunţ obligă automat la începerea urmării penale în rem. Problema este următoarea: procurorul şi poliţistul pot să ia măsuri de cercetare penală fără ştirea unei persoane, fără să o anunţe, întrucât acea persoană nu are nicio calitate. Persoana respectivă este apoi notificată că împotriva ei se continuă urmărirea penală in personam, dacă este cazul.
     Reporter: Ce prevederi noi apar în Cod privind judecata?
     Nicoleta Grigorescu: Judecata este o fază mai simplă, pentru că, în general, nu s-au schimbat foarte multe în noul Cod, în afară de introducerea judecătorului de cameră preliminară. Instituţia aceasta, după părerea mea, este absolut inutilă cum este concepută în prezent, deoarece jobul judecătorului de cameră preliminară îl făcea înainte oricum judecătorul investit să judece o anumită cauză la primul termen, iar acum îl face tot el.
     Iniţial, exista judecătorul de cameră preliminară care verifica legalitatea şi excepţiile pe care le ridicau avocaţii şi dispunea, dacă era cazul, trecerea la judecarea pe fond a cauzei, dădea încheiere şi trimitea cauza la repartizare altui judecător. S-a constatat că, în practică, chestiunea asta nu se putea realiza pentru că nu avem atâţia judecători. Imaginaţi-vă că intră 10 dosare într-o zi la o instanţă de la DNA, aduse cu camionul, că fiecare dosar are 100 de volume a câte 300 - 400 file şi că ajung toate aceste documente la un judecător de cameră preliminară. Acest judecător trebuie să citească zeci de mii de pagini. Cam câţi ani i-ar trebui? Apoi, ar trebui să vină un alt judecător, să parcurgă dosarele încă o dată, ca să poată să instrumenteze cazul.
     Din fericire, legiuitorul şi-a dat seama, într-un final, că trebuie să lase judecătorul de cameră preliminară să ducă dosarele până la capăt.
     Reporter: Dar cum pot fi îndreptate aceste inadvertenţe ale Codului?
     Nicoleta Grigorescu: Probabil că va trebui, pe lângă timpul necesar în care să se creeze mecanisme de natură să degripeze implementarea, să se apeleze la un lucru bun care există în procedură acum: posibilitatea ca Înalta Curte să limpezească aplicarea unor aspecte care ţin de interpretarea legii penale sau de procedură penală. În opinia mea, se poate face acest lucru pe o procedură similară cu cea în care poţi să adresezi o întrebare prejudiciară Curţii Internaţionale de Justiţie.
     În penal, a fost creată această posibilitate în care, în oricare instanţă din ţară se întâmplă ca o normă juridică să fie susceptibilă de mai multe înţelesuri, iar unele instanţe au interpretat într-un fel şi altele în alt fel, procurorul sau inculpaţii să solicite suspendarea procesului. Instanţa se opreşte din judecată şi trimite întrebarea, cu opinia procurorilor, a avocaţilor şi cu opinia instanţei, la Înalta Curte, iar aceasta organizează un complet din mai mulţi judecători, care vor da răspunsul la această întrebare într-un timp relativ scurt.
     Ceea ce hotărăşte Înalta Curte în speţa respectivă are valoare de lege şi se aplică de către toate instanţele. În felul acesta, se unifică practica.
     Reporter: Este mai uşor acum pentru procurorii DNA şi DIICOT să instrumenteze cazuri ample, dificile, pe noul Cod de Procedură Penală sau nu?
     Nicoleta Grigorescu: În momentul când se începe urmărirea penală in rem este cercetată fapta şi cu privire la faptă procurorii trebuie să adune probe referitoare la existenţa ei şi la circumstanţele în care a fost săvârşită înainte să înceapă urmărirea penală pe o persoană. Abia acum nu este nicio problemă, întrucât procurorii au instrumentele legale să gestioneze dosare complexe.
     Înainte au existat controverse cu privire la interceptări în situaţiile în care nu era începută urmărirea penală. Legea era neclară. Acum, prin noul cod, problema a fost clarificată.
     Interceptarea este un mod de a verifica faptele şi de a găsi persoanele responsabile. Se poate întâmpla ca o interceptare a altei persoane să îţi dezvăluie un alt infractor pe care îl poţi urmări, nu neapărat interceptându-l, ci operativ, în teren.
     Problema nu a fost, niciodată de fapt, că interceptările ar fi ilegale ca manieră de a face urmărire penală. Discuţiile s-au purtat în jurul faptului că uneori dosarele penale terminate şi trimise în instanţă aveau doar interceptări. Acum acestea trebuie dublate şi cu alte probe.
     Reporter: A fost depăşită problema logistică de implementare a prevederilor noului Cod?
     Nicoleta Grigorescu: Pregătirea logistică precară a fost depăşită, pentru că oamenii au muncit mai mult şi s-au adaptat. Instanţele şi parchetele funcţionează, deşi li s-a dublat numărul de cauze.
     Reporter: Cum comentaţi avalanşa de dosare grele de la DNA?
     Nicoleta Grigorescu: Această avalanşă creează impresia periculoasă că DNA lucrează în salturi. Lupta anticorupţie trebuie să fie continuă. Această avalanşă ar putea lăsa posibilitatea celor cercetaţi să invoce tot felul de pretexte privind acţiunile DNA, care să nu fie adevărate.
     Reporter: Când credeţi că vom vedea deciziile definitive în dosarele recente deschise de DNA?
     Nicoleta Grigorescu: Dacă dosarele sunt bine făcute, atunci acestea pot fi judecate rapid. În condiţiile noului Cod, avocaţii apărării nu prea mai pot să tragă inutil de timp şi să obţină tot felul de amânări.
     În acest context legislativ nou, este evident că justiţiabilii vor trebui să aibă "inspiraţia" de a apela la avocaţi specializaţi şi cu experienţă în materie penală.
     Reporter: Vă mulţumesc! 

Sursa articol: bursa.ro